About us

Se execută la trecerea dintr-un sezon în altul: la sfârșitul toamnei (în lunile octombrie și noiembrie), și la începutul primăverii (în lunile martie și aprilie). Cea mai importantă este cea de toamnă când autovehiculul trebuie sa fie pregătit pentru funcționarea pe timp de iarnă (condiții grele și solicitante pentru mașină).

Cele mai importante și de bază lucrări din cadrul reviziei de toamnă sunt:

• verificarea densității lichidului de răcire, și schimbarea acestuia dacă se impune sau dacă au trecut 2 ani de la folosință;
• verificarea cu mare atenție a furtunurilor și colierelor de strângere, a gradului de îmbâcsire al radiatorului între lamelele radiatorului prin care trece curentul de aer;
• verificarea tensiunii de încărcare a acumulatorului cu verificarea densității și a nivelului electrolitului din acesta, starea și strângerea bornelor;
• verificarea funcționării jaluzelelor radiatoarelor și funcționarea corectă a termostatului;
• verificarea bujiilor de incandescență și înlocuirea tuturor dacă este necesar;
• schimbarea filtrului de combustibil;
• schimbarea anvelopelor cu cele de iarnă, măsurarea presiunii de umflare și echilibrarea lor;
• schimbarea lichidului pentru spălarea parbrizului și a lunetei cu unul cu punctul de îngheț cât mai ridicat;
• schimbarea lamelor ștergătoarelor;
• ungerea yalelor și a închizătorilor ușilor cu soluții speciale pentru lubrifiere și evitare a înghețului;
• tratarea chederelor ușilor cu ulei siliconic – se evită îmbătrânirea (coacerea) și lipirea de caroserie în timpul înghețurilor;
• se va alimenta cu combustibil recomandat pentru sezonul rece, iar folosirea aditivilor pentru un tratament este foarte eficientă;
• se schimbă obligatoriu filtrul de habitaclu și se verifică funcționarea corectă a sistemului de încălzire și dezaburire;
• este necesară echiparea cu lanțuri, scule pentru dezăpezire, chiar și cu o pătură groasă, dacă condițiile atmosferice și de drum le impun, astfel că folosirea lor va fi eficientă;
• se recomandă existența unei cantități mai mari de combustibil în rezervor pentru evitarea formării brumei pe suprafața rezervorului din cauza creșterii temperaturii combustibilului, dar și pentru a evita situația neplăcută de a rămâne fără combustibil din cauza unor blocaje pe traseu.

În cadrul reviziei sezoniere de primăvară se execută aceleași lucrări ca și la Revizia tehnică de gradul I (Rt 1), dar se completează cu câteva lucrări în plus, cum ar fi:

• spălarea caroseriei, în special a șasiului și a zonelor vulnerabile din jurul roților. Pe timp de iarnă se folosesc soluții foarte corozive pentru antiderapare, ce duc cu timpul la degradarea caroseriei și a celorlalte componente. Se remediază unele vătămări ale stării caroseriei dacă se impune;
• schimbarea tipului de anvelope – trecerea la anvelope de vară (sau mixte dacă se impune);
• verificarea atentă a sistemului de răcire al motorului, în special starea ventilatoarelor de răcire și uzura curelelor de transmisie ce antrenează, la unele tipuri de motoare, pompa de apă;
• verificarea sistemului de aer condiționat sau clima, în special presiunea din instalație și, totodată, igienizarea acestui sistem, folosindu-se doar soluții și metode recomandate de producător;
• trecerea la folosirea lichidului de spălare parbrize pentru vară și verificarea stării ștergătoarelor de parbriz, care s-ar putea să fi suferit degradări pe perioada de iarnă;
• ungerea și întreținerea balamalelor și a sistemelor de închidere;
• verificarea atentă a stării direcției și a suspensiei. Această revizie nu este una laborioasă precum revizia sezonieră de toamnă, dar are o mare importanță în menținerea autovehiculului în stare perfectă de funcționare, și mai ales, creșterea fiabilității acestuia.

Se execută cu ocazia apariției unei defecțiuni cauzate de:

• defectarea sau degradarea unei piese (componente) din diferite cauze: calitatea produsului, montarea greșită, nerespectarea indicațiilor de montaj (care de obicei însoțesc produsul la cumpărare);
• exploatarea în condiții necorespuzătoare a autovehiculului (praf, noroi, apă, acțiunea altor factori corozivi sau dăunători);
• accidente rutiere.

În timpul efectuării acestor lucrări trebuie să se studieze și eventualele alte efecte ale cauzei defecțiunii apărute, pentru a nu pune în pericol de defectare și alte componente.

Aceste defecțiuni pot cauza mari neplăceri și cheltuieli proprietarului de autovehicul, de aceea este FOARTE IMPORTANT să acordăm o maximă importanță reviziilor de toate gradele. Mai bine previi decât să repari!

O MAȘINĂ BUNĂ ESTE ACEEA CARE ÎȚI ADUCE SATISFACȚII CU CHELTUIELI mici!

Deci, este o necesitate stringentă:

• verificarea periodică a stării tehnice;
• efectuarea la timp a tuturor lucrărilor pentru menținerea stării tehnice de funcționare: reglaje, înlocuirea periodică a lubrifianților și lichidelor, înlocuirea preventivă a pieselor uzate ce nu mai prezintă siguranță în funcționare;
• aducerea la nivelul optim a stării tehnice de funcționare atunci când aceasta nu mai corespunde.

Se execută în cazul în care în timpul reviziilor nu se mai pot efectua lucrări de readucere la starea tehnică de funcționare, adică starea prea avansată de uzură a componentelor și subansamblelor autovehiculului. Aceste lucrări sunt ample, complexe și costisitoare și se execută într-o perioadă mai lungă de timp.

De exemplu:

• reparația capitală a motorului (extragerea acestuia din vehicul, spălarea, demontarea, măsurarea și controlul pieselor, rectificarea, înlocuirea, montarea, introducerea în vehicul, pornirea și rodajul);
• reparația capitală a caroseriei (spălarea generală, demontarea subansamblelor, curățarea, aplicarea protecțiilor anticorozive, montarea subansamblelor, înlocuirea pieselor uzate).

Un rol importat în funcționarea optimă a unei mașini îl joacă sistemul electric, exact ca și sistemul nervos al unui organism. Acest sistem este foarte complex, format în general din:

• Baterie;
• Cablaje electrice de diferite dimensiuni;
• Conectori sau mufe;
• Elemente de comandă sau actuatori;
• Aparatură de bord;
• Alte componente electrice și electronice.

Bateria

Bateria are rolul de a înmagazina energie electrică la un nivel de tensiune optim de funcționare al sistemului electric, care, în funcție de construcție, poate fi de 6V, 12V, 24V

Bateria se găsește de obicei sub capota față, în compartimentul motorului, în habitaclul mașinii (sub scaun sau podea) sau în portbagaj. Aceasta poate să difere ca dimensiune de la un autovehicul la altul (lungime, lățime și înălțime; dimensiunea este dată de locașul în care este fixată), și din punct de vedere al curenților de descărcare.

Bateria se găsește de obicei sub capota față, în compartimentul motorului, în habitaclul mașinii (sub scaun sau podea) sau în portbagaj. Aceasta poate să difere ca dimensiune de la un autovehicul la altul (lungime, lățime și înălțime; dimensiunea este dată de locașul în care este fixată), și din punct de vedere al curenților de descărcare.

Culoarea neagră indică o descărcare acută, sub nivelul funcțional, fiind necesară o încărcare urgentă a bateriei.

Culoarea galbenă indică un nivel scăzut al electrolitului, fiind necesară completarea cu apă distilată.

Culoarea verde indică o stare bună de funcționare, cu un nivel de tensiune optim pentru funcționarea sistemului electric.

Este bine de știut că o baterie ținută mult timp în această stare poate să ducă la defectarea ireversibilă a acesteia datorită sulfatării suprafețelor plăcilor.

O baterie nu are o durată de funcționare bine determinată, ci depinde de mai mulți factori, precum:

1. Funcționarea corectă a sistemului de încărcare(alternator cu regulatorul de încărcare, conexiuni, cablaje, papuci și borne);

Verificarea acestui sistem se face în mod periodic odată cu efectuarea reviziei tehnice (indiferent de grad), dar se acordă o atenție mai mare acestuia în cadrul reviziei sezoniere de toamnă. Atunci se măsoară următoarele:

a. Curentul de staționare, 

adică se înseriază în circuitul de minus al bateriei cu instalația autovehiculului un ampermetru sau un clește ampermetru și se citește valoarea curentului absorbit de sistem care nu are voie să depășească o valoare de 50mA, maxim 70mA. Dacă este sesizată o valoare mare, se trece la depistarea circuitului problematic, reconectând pe rând siguranțele de alimentare ale acestora, sesizând scăderea curentului la deconectarea acelui circuit.

O staționare mai lungă a autovehiculului cu un curent de staționare mare duce la descărcarea mai rapidă a bateriei, de aceea este recomandat ca pe perioade mai lungi de staționare să se deconecteze borna MINUS a bateriei.

Orice deconectare a bateriei de la sistem trebuie să se facă mai întâi de la borna MINUS, apoi PLUS, iar montarea este inversă demontării: PLUS, apoi MINUS. Dacă o baterie este lăsată nefuncțională, este recomandat a se verifica, a se efectua o încărcare completă până la atingerea a 12V, 6V, a se curăța de orice mizerie sau depuneri (în special în zona bornelor pentru a nu se crea curenți de descărcare în aceste zone), și a se efectua o încărcare periodică pentru a nu se degrada (bateria se sulfatează – proces ireversibil, ducând la degradarea acesteia).

b. Nivelul de tensiune pe bornele bateriei 

în mai multe regimuri de funcționare, adică:

• în timpul staționării cu motorul oprit, nu are voie să scadă mai mult de 11,9V;
• în timpul funcționării motorului la o turație de maxim 1.500 rotații/minut, între 13,8V și 14,4V, cu consumatorii porniți (ventilator încălzire, ștergătoare, lumina de drum fază scurtă), iar revenirea la mersul în gol să nu facă variații de tensiune (scădere bruscă și creștere înapoi la nivel);
• în timpul funcționării motorului la supraturații să nu depășească valoarea maximă de 14,7V.

2. Timpii mari de staționare cu nivele de reîncărcareinsuficiente;

3. Echiparea mașinii cu consumatori suplimentari(sisteme audio-video sau de iluminat);

4. Timpii mari de funcționare la capacitatea de descărcare, adică se solicită bateria la pornire din cauza unor defecțiuni ale motorului; Timpul maxim de folosire a electromotorului nu trebuie să depășească 6 secunde. În acest timp de pornire, tensiunea pe bornele bateriei nu trebuie să fie mai mică de 9,5V la peste 15°C și mai mică de 8,5V când temperatura exterioară scade sub -15°C. Este necesară o revizie a electromotorului dacă se constată depășirea valorilor de mai sus, apoi dat un verdict asupra stării bateriei;

5. Fixarea și întreținerea (oxidări, deformări prin frecare);

6. Nivelul concentrației de acid al electrolitului la bateria cu întreținere(la bateriile fără întreținere nu este posibilă măsurarea acestuia);

Este recomandat ca nivelul concentrației de acid al electrolitului să se găsească între valorile 1,26 – 1,28 g/cm3. Măsurarea nivelului se execută cu un densimetru, în funcție de temperatura electrolitului.

Este recomandat ca nivelul concentrației de acid al electrolitului să se găsească între valorile 1,26 – 1,28 g/cm3. Măsurarea nivelului se execută cu un densimetru, în funcție de temperatura electrolitului.

Alternatorul

Este un generator trifazat de tensiune continuă (redresată), care are rolul de a menține tensiuni și curenți de încărcare ai bateriei în funcție de starea de consum a sistemului electric al autovehiculului.

Alternatorul este o piesă importantă a sistemului electric, fiind antrenat de motor cu ajutorul curelei de transmisie.

Parametrii de funcționare sunt cei menționați la capitolul BATERIE. Revizia alternatorului este importantă și este necesară pentru a se evita defectarea acestuia în timpul funcționării. În cadrul reviziei alternatorului sunt importante mai ales constatarea gradului de uzură al periilor și colectorului rotorului acestuia, starea punții redresoare, contactelor, fuliei și a rulmenților. Repararea acestor piese se face doar de către personal instruit, calificat și autorizat.

Cablurile și conectorii

Au rolul de a face conexiunea între piesele electrice fără a deforma caracteristicile semnalelor, tensiunilor sau curenților între acestea. De aceea este necesar a se verifica perfecta continuitate a acestora și traseul pe care sunt montați, pentru a se evita deteriorarea izolației și integritatea acestora. Verificarea conectorilor (mufelor) prin deconectare poate duce la descoperirea unor oxidări în interiorul acestora și evitarea funcționării defectuoase ale acestora. Majoritatea defecțiunilor de funcționare ale unei mașini se datorează acestor elemente.

Echipamentele electronice și actuatorii

Au rolul de a menține funcționarea autovehiculului în parametri normali. Acestea sunt elemente sensibile la factori externi (vibrații, șocuri mecanice și electrice, solvenți de toate tipurile – inclusiv apa, temperaturi ridicate ș.a.), de aceea este recomandată verificarea stării de fixare a acestora, cât și starea de protecție împotriva acestor factori dăunători.

În concluzie, toate elementele sistemului electric au importanța lor, iar noi trebuie să acordăm atenție sporită REVIZIILOR, implicit, efectuării tuturor lucrărilor din cadrul fiecăreia.